Instalează Steam
conectare
|
limbă
简体中文 (chineză simplificată)
繁體中文 (chineză tradițională)
日本語 (japoneză)
한국어 (coreeană)
ไทย (thailandeză)
български (bulgară)
Čeština (cehă)
Dansk (daneză)
Deutsch (germană)
English (engleză)
Español - España (spaniolă - Spania)
Español - Latinoamérica (spaniolă - America Latină)
Ελληνικά (greacă)
Français (franceză)
Italiano (italiană)
Bahasa Indonesia (indoneziană)
Magyar (maghiară)
Nederlands (neerlandeză)
Norsk (norvegiană)
Polski (poloneză)
Português (portugheză - Portugalia)
Português - Brasil (portugheză - Brazilia)
Русский (rusă)
Suomi (finlandeză)
Svenska (suedeză)
Türkçe (turcă)
Tiếng Việt (vietnameză)
Українська (ucraineană)
Raportează o problemă de traducere
They spend more time typing than taking the kill.
Their aim? A mystery, like a dart in the dark,
They miss every shot, then scream "What a lark!"
They rage at the game, then rage at their team,
"I swear, the server’s broken!"—it's their daily theme.
They’re down in the dumps, their mood in a funk,
They’ve thrown three grenades, and each one’s a chunk.
They run through the map, but they don’t quite know where,
Tripping over teammates, and “Oops! I’m sorry, I swear!”
While the others are fighting, they’re crying and sad,
"Why do I suck at this game? It’s just making me mad!"
⢠⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣷⡄
⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿
⠘⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿
⠀⢻⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⠏
⠀⠀⠙⠿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⠿⠋
⠀⠀⠀⠀⣉⠉⠉⠉
⠀⢀⣴⣿⣿⣿⣿⣷⣦
⠀⣾⣿⠏⣥⣤⣍⢻⣿⣷
⢰⣿⣿⡈⣿⣿⣿⡄⢿⣿⡇
⣸⣿⣿⣷⡘⣿⣿⣿⣌⢻⠇
⣿⣿⣿⣿⣷⡘⣿⣿⣿⣦⡀
⣿⣿⣿⣿⣿⣷⣌⢻⣿⣿⣷⣄⠀⠀⢀⣤⣶⣿⣿⣿⣷⣦⣄
⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣦⡙⢿⣿⣿⣿⣦⣙⠻⠿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣦
⢹⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣦⡙⠻⣿⣿⣿⣿⣶⣦⣬⣭⣉⡙⢿⣿
⢸⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣧⠀⠀⢉⡛⠿⢿⣿⣿⣿⣿⣿⠀⡿
⠀⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿+REP::⠻⣷⣶⣤⣬⣭⣍⣥⠞⠁
⠀⠸⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣷⠀⠀⠀⠀⠉⠛⠛⠛⠋⣡⣴⣶⣦⣄⡀
⠀⠀⠻⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⣿⡆⠀⠀⠀⠀⠀⠀⠀⢰⡿⢋⣥⣤⡍⢻⣆